Viorel BADEA, senator PD-L - Declaraţie politică

Declaraţie politică a senatorului PD-L Viorel Badea

Preluare de pe Blogul lui Rafael Udriste, 16 martie 2009



Bucureşti, 16 mar /Agerpres/ - Senatorul democrat-liberal Viorel Badea vorbeşte, într-o declaraţie politică, despre problematica paşapoartelor biometrice

“Vă rog să îmi permiteţi să încep această declaraţie politică în legătură cu problematica paşapoartelor biometrice cu o clarificare a termenilor, pentru că principala problemă în legătură cu introducerea paşapoartelor biometrice este confuzia.

În toată această dispută rămâne nelămurit mobilul revendicărilor împotriva introducerii acestor documente: mobilul este civic sau religios?

Fiecare dintre noi, în calitate de cetăţeni, suntem purtătorii mai multor identităţi: de gen, vârstă, profesională, religioasă, etnică, politică etc. şi orice implicare în viaţa cetăţii le implică, până la urmă, pe toate. Diferenţa este de accente şi de resortul ultim al revendicării.

Altminteri spus, în acest caz, în numele cărei identităţi ne implicăm în primul rând în această dispută: în calitate de cetăţeni sau în calitate de credincioşi ortodocşi, ori în ambele?

Punctul de plecare a acestei dezbateri este o măsură a statului de modificare a formatului unor acte personale (paşapoarte, permise de conducere etc.). Aceste măsuri au generat reacţii.

Revendicările împotriva unui stat considerat opresiv prin legislaţia adoptată şi care e perceput că încalcă din ce în ce mai brutal “spaţiul privat” al fiecăruia dintre noi sunt revendicări civice, fără culoare religioasă, în sensul în care orice cetăţean, indiferent de religie - ortodoxă, mozaică, musulmană, catolică sau chiar ateii - se poate simţi lezat şi poate reacţiona public.

Extinderea spaţiului public - adică sfera de influenţă a statului - în detrimentul spaţiului privat este o chestiune care mă priveşte în primul rând ca cetăţean, este o relaţie între mine şi stat.

Dar lucrurile s-au complicat de la început. În esenţă, în această discuţie - prin intervenţia Părintelui Pârvu - este contestat, explicit, funcţia neutrală a statului în raport cu mântuirea. Intervenţia cu pricina - preluată şi de unele organizaţii religioase - sugerează că acceptarea acestor paşapoarte sau a altor documente similare afectează, până la urmă, mântuirea credinciosului şi, în concluzie, acestea ar trebui respinse. Se sugerează prin această idee, chiar dacă nu explicit, că statul are funcţie eshatologică. Adică statul are legătură cu mântuirea noastră, ca şi credincioşi creştini.

Această idee trebuie urgent clarificată, mai ales în condiţiile în care este lansată de o voce cu enormă influenţă în rândul credincioşilor români.

Sfântul Sinod a decis în unanimitate în această problemă
În condiţiile unei separaţii între biserică şi stat, stipulată în Constituţia României, Sinodul trebuie să lămurească măsura în care această decizie a statului român - respectiv implementarea paşapoartelor biometrice - afectează sau nu mântuirea credinciosului, respectiv dacă aceştia pot să ridice respectivele documente ale statului român.

Sinodul BOR s-a pronunţat în această chestiune în unanimitate, printr-un comunicat explicit (chiar dacă IPS Bartolomen Anania nu a participat, nicio declaraţie a Prea Sfinţiei sale nu vizează aspectul teologic al problemei, ci aspectul civic).

Precizez că nu este de competenţa Sinodului BOR să se pronunţe în ce măsură aceste documente cu cip afectează într-un fel sau altul libertatea civică a persoanei. Aceste declaraţii ale membrilor Sinodului pot fi făcute, însă doar cu caracter personal.

În acest moment, problema este exclusiv civică
În concluzie, Sinodul BOR a decis în unanimitate că respectivele documente nu au legătură cu mântuirea credinciosului, deci discuţia se închide din perspectiva Administraţiei Bisericii Ortodoxe Române.

Dezbaterea rămâne acum la nivel civic - în ce măsură suntem afectaţi de această măsură a statului în calitate de cetăţeni. În acest spirit a fost formulat şi comunicatul Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului atunci când se spunea în comunicat despre faptul că poporul român nu este “un popor de prizonieri”.

Întrebările pe care trebuie să le punem acum sunt: în ce măsură acest paşaport permite un control exclusiv din partea statului, de ce statul român a luat această decizie fără o dezbatere publică, cine este - financiar vorbind - în spatele acestei afaceri, de ce România este primul stat care vrea asta, ce soluţii pentru a călători fără viză în SUA există în afara acestei măsuri? Şi alte întrebări de acelaşi tip.

La acest nivel se află discuţia în acest moment. Şi faptul că mai există unele instanţe sau grupări religioase care protestează dintr-o perspectivă civică, asta nu înseamnă decât că “societatea civilă” laică de la noi este suspect de tăcută în acest caz. Ne putem întreba, desigur, de ce.

Dar asta nu înseamnă că dimensiunea civică a implementării paşapoartelor biometrice în România nu este o problemă extrem de importantă, cu posibilă incidenţă asupra drepturilor omului şi pe care trebuie să o tratăm cu toată atenţia.

În acest spirit vă invit să ne aplecăm asupra ei”.